miercuri, 11 aprilie 2012

În foi de toamnă ruginie,
Tu să mă vezi dansând
Prin ploi, prin frunze şi prin vis.
S-ademenim palida lună,
Cu noi să fie,
Pentru veci.

Şi-atunci când tu mă vei zări,
Sclipiri sfioase printre linii,
Întreg cuprinsul mi-l va lumina
Lumina ochilor tăi - cerul.

Mă prinzi de mână şi mă tulburi
Nici aur, nici palate, nici lume nu mai vreau!
Doar noi aici, în mijlocul luminii
Să ne pătrundem cu priviri
Sub marii ochi ai Totului...

Dar ah... din nou nu mai ating pământul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu