vineri, 13 martie 2009

Circumspecţie în gânduri

- Tu crezi că o să ţină?
- Nu ştiu...le-ai legat îndeajuns de strâns?
- Am încercat...
- Le-ai făcut nod?
- Încă nu.E necesar?
- Păi depinde cât de stranse vrei să fie şi cât de rezistente.
- Şi dacă le fac nod şi nu le mai pot dezlega dup-aia?
- Poate nu va fi nevoie să le desfaci tu.
- Şi dacă se dezleagă singure?
- Odată şi-odată tot se vor dezlega, dar dacă le înnozi acum strâns, va mai dura ceva.
- Vai....dar dacă se rup firele?
- Fire? Păi dacă sunt abia fire nici să nu te gandeşti să faci nod.Aşteaptă până ajungi la sfoara zdravănă.
- Dar nu mai am răbdare! Nu pot să fac mai multe noduri, să nu se rupă?
- N-are rost.Sunt prea fragile.Ai răbdare.Ai să vezi că un singur nod ajunge.
- Şi..într-un târziu, când se vor dezlega, ce se va întâmpla cu ele?
- Se vor prabuşi la pământ...

2 comentarii:

  1. ...din pacate.
    frumos!:)

    RăspundețiȘtergere
  2. depinde ce fel de noduri,uneori e mai bine sa lasi firele in fragilitatea lor pura,perfecta ,decat sa le schimbi in noduri,dar nodurile vor exista mereu,iar perfectiunea daca ar exista ar fi prea banala.Se zice ca atunci cand se rupe o bratara facuta din noduri i se indeplineste celui care o purta o dorinta dar cand se rupe nodul facut pentru a uni doua fire diferite cele doua fire nu vor mai fi niciodata ca inainte,se vor farama pentru totdeauna odata cu dorintele neimplinite inca sau cu cele devenite deja amintiri triste ale unui trecut mult prea zbuciumat.

    RăspundețiȘtergere